Miros de sarbatoare

Zilele astea , tot butonand telecomanda , am dat de reclamele deja cunoscute la Coca-Cola , Tuborg , Jacobs. Le ador. Imi dau asa o stare de bine , de liniste , de ACASA.
Azi , in timp ce ma uitam la "Singur acasa" [seria asta a devenit parca o traditie a Craciunului , aduce un plus de farmec sarbatorilor] , m-am trezit cu mamaie si cu un platou plin de placinta calda. Placinta de dovleac cu scortisoara si o cana de vin fiert. Si toate astea langa soba calda , in camera bunicii mele dragi care parca imi zambea din tabloul din perete. Cum sa nu simti ca vine iarna ? Ca vin sarbatorile ? Si chiar si-asa , regret ca nu le mai astept cu atata emotie ca in copilarie. Pe-atunci asteptam cu nerabdare sa vad cum nici anul asta nu primesc nuielusa de la Mos Nicolae pt ca sunt un copil cuminte , cand il sunam cat ai clipi pe Dragos sa-i povestesc ce papusa frumoasa am primit , cand bunica imi lasa doar ochii liberi cand ieseam la joaca in zapada , cand veneam uda din cap pana-n picioare de la derdelus , cand il sorcoveam pe tataie cu florile din vaza toata iarna pentru inca un corn Magic , cand primeam cele mai super cadouri de la nasi , cand plecam in vacanta la bunici de vineri dupa scoala pana duminica seara inainte de inceperea ei , cand impodobeam bradul din noiembrie ...
Era tare frumos. Acum ma gandesc cu groaza ca va ninge in curand iar eu voi fi bombardata cu bulgari [asta in cel mai fericit dintre cazuri].

Iti multumesc ca ai fost tu.

Cu cateva ore mai devreme eram deznadajduita... Acum mi se pare prea mic cuvantul... "Deznadajduita"... E prea putin pe langa ce simt acum...
Se spune ca prima dragoste nu se uita niciodata. Se mai spune si ca prima dragoste nu e ultima. Sper sa fie asa intr-adevar. Pentru ca nu vreau sa uit niciodata de tine si pentru ca vreau sa mai simt cel putin odata tot ce am simtit langa tine. Ai fost parte din mine... Inca esti. Si vei fi o perioada buna de acum inainte. O sa-mi lipseasca zambetul si alunitele tale frumoase. O sa-mi lipseasca felul tau de a-mi vorbi si felul in care ma priveai. Imi placea sa razi de perlele mele , de inaltimea mea , de picioarele mele mici , imi placea sa razi pur si simplu. Iubeam sa te vad razand.
Imi pare rau ca n-am stiut sa-ti arat cat te iubesc de mult. Caci da! Te iubesc , fraiere! Si vremea in care o sa vorbesc despre asta la trecut e departe... Ai grija de tine si fii totul pentru altcineva. Totul meu ai stiut sa fii cu desavarsire.

Deznadajduita

Se pare ca de la un timp nu mai stiu nimic. Nu mai stiu sa fiu eu. Sa-ti arat cat de drag imi esti , sa-ti zambesc , sa ma las purtata de val. Si zau de nu ma ofitc. M-am schimbat... Cum se poate intampla asta daca nimic in mine nu s-a schimbat?! Nu... e doar o impresie de-a ta. N-are cum sa fie altfel. Raman aceeasi neindemanatica ce strica tot ce atinge , aceeasi enervanta ce rade atunci cand o pupi , aceeasi fraiera...care te adora.